Amurg de George Bacovia

Ca lacrimi mari de sange
Curg frunze de pe ramuri,
Si-nsagerat, amurgul
Patrunde-ncet prin geamuri.

Pe dealurile-albastre,
De sange urca luna,
De sange pare lacul,
Mai ros ca-ntotdeauna.

La geam tuseste-o fata
In bolnavul amurg;
Si s-a facut batista
Ca frunzele ce curg.