Doina de Vasile Alecsandri

Doina, doinita!
De-as avea o puiculita,
Cu flori galbene-n cosita,
Cu flori rosii pe gurita!
De-as avea o mandrulica
Cu-ochisori de porumbica
Si cu suflet de voinica!
De-as avea o balaioara
Nalta, vesela, usoara,
Ca un pui de caprioara!
Face-m-as privighetoare
De-as canta noaptea-n racoare
Doina cea dezmierdatoare!

Doina, doinita!
De-as avea o pusculita
Si trei glonti in pungulita
S-o sorioara de bardita!
__

De-as avea, pe gandul meu,
Un cal aprig ca un leu,
Negru ca pacatul greu!
De-as avea vro sapte frati,
Toti ca mine de barbati
Si pe zmei incalecati!
Face-m-as un vultur mare,
De-as canta ziua, la soare,
Doina cea de razbunare!

Doina, doinita!
Si i-as zice: Mandrulita,
Ma jur p-asta cruciulita
Sa te tin ca un badita!
Si i-as zice: Voinicele,
Sa te-ntreci cu radunele
Peste dealuri si valcele!
Si le-as zice: Sapte frati,
Fceti cruce si jurati
Vii in veci sa nu va dati!
Hai, copii, cu voinicie,
Sa scapam biata mosie
De pagani si de robie!