Despre maini de Marin Sorescu

Ramai sculptata in aer,
Mainile mele
Au umplut camera de forme
Voi dormi cu fantomele tale,
Ca un Hamlet napadit de tati.

Poate ca ar trebui sa-ti vorbesc
Despre maini
(Si mai putin, evident, despre maine)
Ele te-au indragit la prima vedere,
Cand ti-ai sprijinit magnetismul in ele.

Ar putea fi ace pe o busola,
Aratand impartial toate punctele cardinale. D
e ce numai nordul mereu?
Pretutindeni haladuieste misterul.